Squash-ul este un sport rapid cu rachetă jucat de doi sportivi într-un teren cu patru pereți, cu o minge mică, de cauciuc. Ca și sport, Squash-ul este recunoscut de către Comitetul Olimpic Internațional și este pe lista spoturilor incluse în programul Jocurilor Olimpice.

• Terenul de joc

Terenul de squash este o suprafată de joc împrejmuită de patru pereți. Această suprafată conține o linie frontală care separă terenul în partea frontală și cea posterioară. Jumătatea posterioară conține la rândul ei o linie transversală care separă terenul în partea stângă și partea dreaptă. Se formează astfel trei boxe – jumătatea frontală, sfertul posterior stâng și sfertul posterior drept. Cele două sferturi posterioare conțin fiecare boxe mai mici pentru serviciu. Toate aceste demarcații de pe suprafața de joc sunt relevante doar pe durata serviciului.

Dintre cei patru pereți ai terenului de squash, cel frontal conține trei linii paralele. Linia mediană reprezintă linia de serviciu și este relevanță numai pe durata serviciului. Linia de out se regăsește de-a lungul părții superioare a peretelui frontal și coboară de-a lungul celor doi pereți laterali. Mingea care lovește deasupra sau pe linia de out, pe oricare dintre pereți, este considerată în afară suprafeței de joc. Linia de jos de pe peretele frontal marchează partea superioară a zonei metalice, o fâșie de 50 cm înălțime care reprezintă de asemenea zona de out. Astfel, zona metalică poate fi considerată analoagă fileului de la alte sporturi cu rachetă, precum tenisul.

• Jocul

După servă, cei 2 jucători vor lovi pe rând mingea înspre peretele frontal deasupra liniei inferioare de demarcație a terenului. Mingea poate să lovească pereții laterali și pe cel posterior sub linia de demarcație superioară. Mingea nu trebuie să atingă podeaua înainte de a atinge peretele din față. După ce mingea lovește peretele frontal, ea are voie să lovească podeaua o singură dată (și de ori câte ori pereții laterali și cel din spate) înainte că celălalt jucător să o atingă. Jucătorii se pot mișcă oriunde în teren, dar obstrucția celuilalt jucător fie ea accidentală sau voită este interzisă. În mod normal, jucătorii revin la centrul terenului după ce lovesc mingea.

• Serviciul

Înaintea meciului, jucătorii decid cine servește primul. Jucătorul care servește primul își alege terenul de serviciu. Pentru ca servă să fie corectă, unul dintre picioarele celui care servește trebuie să fie în terenul de serviciu ales anterior sau să atingă orice linie a spațiului respectiv. Mingea trebuie să lovească peretele frontal între linia de serviciu și linia de deasupra și să aterizeze în sfertul opus de teren. Jucătorul care primește servă poate să lovească mingea din zbor sau după ce atinge o dată podeaua, doar după ce această a lovit peretele frontal. Dacă cel care a servit câștigă punctul, cei doi jucători vor schimbă terenul.

• Sistemul de punctare

Fiecare minge jucată se consideră punct, indiferent cine câștigă.
Punctele sunt obținute dacă în timpul jocului:
– cel care primește mingea nu reușește să o lovească înainte că ea să fi lovit podeaua de 2 ori;
– dacă cel care primește servă trimite mingea în afară terenului;
– dacă cel care primește servă nu reușește să lovească peretele frontal.
Fault: se consideră fault atunci când cel care primește mingea îl blochează pe cel care servește în încercarea să de a câștigă punctul. Când cel care servește nu reușește să înscrie un punct, atunci rolurile se schimbă între jucători, cel care înainte primea servă, va câștigă dreptul de a servi, fără a câștigă un punct. Meciurile se joacă până la 11 puncte (dacă scorul ajunge la 10-10, jucătorul care adună primul 2 puncte diferența câștigă meciul).
Se pot juca 3 sau 5 seturi.

Echipament

• Rachetele

Datorită ritmului intens de lovire, rachetele au dimensiuni mici și o greutate inferioară celor de tenis. Cele moderne au dimensiuni maxime de 686 mm lungime și 215 mm lățime, cu o suprafață maximă a racordajului de 500 centimetri pătrați; masă maximă permisă este de 255 grame, dar majoritatea au o greutate ce variază de la 110 grame la 200 grame.

• Mingea

Tipul de minge utilizat depinde de nivelul jucătorilor. Astfel, cei care joacă squash la un nivel avansat vor avea mîngîi de culoare galbenă ce au o mobilitate mai scăzută, în timp ce începătorilor li se recomandă o minge roșie sau albastră, ceva mai elastică, care va sări mai mult, dându-i timp jucătorului să ajungă la ea. Mingile de squash au un diametru ce variază de la 39.5 la 40.5 mm și o greutate între 23 și 25 grame.

Alte informații:

Interferență și obstrucție:
Acestea sunt inevitabile în cadrul acestui sport având în vedere că cei 2 jucători se confruntă într-un spațiu comun. În general, regulile dau dreptul jucătorilor să aibă o vedere clară a mîngîi după ce această a lovit peretele frontal și acces direct la minge, loc pentru o pendulare rezonabilă și lovitură neobstrucționată în orice zona a terenului. Zona terenului se referă la peretele lateral, cel din față sau din spate. Când are loc o interferență, jucătorii pot să interpreteze acea interferență. Se poate decide rejucarea punctului (caz în care se acordă LET) sau să se acorde punctul jucătorului care a făcut apelul (caz în care se acordă STROKE – fault),iîn funcție de gradul de interferență (indiferent dacă jucătorul care a produs interferență a făcut un efort adecvat pentru a evita interferență sau dacă jucătorul obstructionat ar fi dat o lovitură câștigătoare dacă nu apărea interferență). Din cauza subiectivității în interpretarea naturii și dimensiunii interferenței, acordarea de let sau stroke e adesea controversată.